Maşini de lux, furate din UE pe străzile Chişinăului

Un grup de moldoveni plecaţi peste hotare s-au specializat în furturi de mijloace de transport de lux şi camioane. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), timp de un an aceştia au furat din Franţa, Germania şi Italia 114 autoturisme pe care le-au transportat în R. Moldova reuşind să treacă nestingheriţi graniţa.

Timp de un an gruparea din care făceau parte opt moldoveni cu vârste între 21 şi 37 de ani au făcut avere pe seama posesorilor de maşini luxoase şi TIR-uri din Franţa, Germania şi Italia. Potrivit lui Lilian Levandovschi, inspector superior pentru cazuri excepţionale a Direcţiei poliţiei criminale din cadrul Departamentului Servicii Operative a MAI, aceştia activau după o schemă bine determinată. Mai întâi făceau lista persoanelor care deţineau astfel de vehicule, iar după ce primeau comanda pentru un anumit tip de camion, îl furau. Ulterior, hoţii completau certificatele de proprietate în alb, obţinute pe căi ilegale în străinătate, transportau camioanele în R. Moldova prin port sau pe cale terestră. Poliţia susţine că suspecţii au reuşit cu uşurinţă să ducă în eroare poliţiştii de frontieră. „Hoţii au încărcat camioanele cu peşte sau banane cu scopul ca să scape uşor şi rapid de controalele minuţioase de la graniţă. Fiind considerate produse uşor alterabile, vameşii nu puteau reţine pentru mult timp transportul. De aceea, se verifica mai mult provenienţa mărfii decât a camioanelor”, a spus Lilian Levandovschi.
Ajunse în Moldova, alţi membri ai grupării au înmatriculat maşinile pe numele cumpărătorilor moldoveni. Un TIR furat era vândut în R. Moldova cu circa 40.000 euro, iar o maşină de lux la un preţ aproape de cel real. Însă, au fost vândute tiruri şi în spaţiul CSI cu circa 60-70.000 de euro. Potrivit poliţiei, venitul obţinut în urma tranzacţiilor este de circa 5 milioane de euro. Pe parcursul unui an gruparea a reuşit să aducă pe teritoriul R. Moldova 114 maşini furate. Până în prezent organele de drept au recuperat 15 vehicule. Cei opt moldoveni au fost reţinuţi în flagrant, actualmente fiind în arest. „Poliţia încearcă să depisteze toate persoanele şi structurile implicate în furtul de autoturisme. Deocamdată nu putem să ne pronunţăm pe marginea implicării angajaţilor de la serviciile de înmatriculare a maşinilor furate, fiindcă se derulează ancheta”, a mai spus Lilian Levandovschi.

Primul interviu on-line!

Zilele trecute am acordat primul interviu on-line. Puteţi să-l citiţi accesând linkul: http://lilianaarnautu.blogspot.com/

Va doresc tuturor La mulţi ani!

La mulţi ani!!!

În sfârşit a venit şi iarna, străzile şi copacii au îmbrăcat straie albe, peste tot fiind o atmosferă de sărbătoare. Chiar dacă comuniştii încearcă să "fure" Crăciunul vă sugerez să ignoraţi acţiunile roşilor şi să vă bucuraţi de sărbători. Vă doresc tuturor la mulţi, mulţi ani! Să aveţi un an plin de realizări, bani din belşug şi noroc cu carul. La mulţi ani!!!

Caricaturile este cadoul renumitului caricaturist Alex Dimitrov.

„Internetomania” la Chişcăreni

Locuitorii satului Chişcăreni, raionul Sângerei, de la mic la mare, navighează cu uşurinţă prin reţeaua globală Internet. Copiii, tinerii şi chiar pensionarii vorbesc pe „chat” cu rudele plecate la muncă peste hotare. Oamenii au deprins cu uşurinţă abilităţile de a „mânui” computerul, iar astăzi nici nu-şi imaginează viaţă fără Internet.

Irina Codrean

Zilnic, pensionara Maria Moraru, o femeie zveltă, cu faţa brăzdată de riduri, vine la Centrul comunitar de acces la informaţie şi instruire „Dialog” din sat pentru a se „chat”-ui cu fiica sa, stabilită cu traiul la Bucureşti. Astăzi, mătuşa Maria nu prea are bani pentru un computer. Însă, de un an ea face economii din pensie pentru a-şi cumpăra „bijuteria”. A auzit că un computer costă vreo 4000 lei. În curând, va aduna în portmoneu suma necesară şi va deveni gospodină în adevăratul sens al cuvântului.
„La centru pot vorbi cu fata numai o oră, căci sunt mulţi doritori de a folosi Internentul gratuit. Când am de pus ţara la cale cu fetiţa mea mă cer în ospeţie la o prietenă care are calculator acasă. Însă, nu pot abuza de bunătatea ei mult timp. Până am să-mi cumpăr un computer, mă mulţumesc cu o oră gratuită. Să vorbeşti cu copiii la telefon este mult mai scump. Pe când Internetul ista costă bănuţi. Ştiţi una e să vorbeşti la telefon, dar alta e pe chat. Fata îmi spune ce mănâncă, ce face etc., pe când la telefon numai buna ziua şi la revedere”, ne spune entuziasmată Maria Moraru în timp ce trimitea un mesaj prin e-mail.
Acum pensionara scrie cu uşurinţă texte la calculator. Ea îşi aminteşte că la început găsea cu greu literele de pe tastatură. În doi ani ea deprins abilităţile de scriere a textelor şi navigare pe net. Am întrebat-o la ce îi mai foloseşte Internetul, iar ea, zâmbind, îmi povesteşte cum anul trecut şi-a cumpărat o maşină de spălat prin... Google. „Am scris în Google „maşină de spălat + Chişcăreni” şi am apăsat pe butonul drept de la şoarece. Pe ecran au apărut mai multe texte, de unde am şi aflat telefonul unui consătean care vinde maşină de spălat. Am cumpărat una folosită, dar bună şi ieftină”, povesteşte mătuşa.

Oamenii sunt mai informaţi

Acum cinci ani pentru chişcăreneni internetul era o enigmă. Astăzi, în mai bine de o treime de case din sat poţi găsi un computer. Nu ca piesă de muzeu, ci ca un aparat indispensabil. Cifra posesorilor de computere se majorează lunar. Fiecare se vrea în rând cu lumea. Mulţi şi-au cumpărat computerul din banii trimişi de rude de peste hotare, iar alţii din economii de salarii şi pensii. De fapt, iniţial, computerele au fost cumpărate pentru copii. Însă, după ce au înţeles ce mâncare de peşte e calculatorul şi maturii au devenit dependenţi de net. Astăzi, chişcărenenii spun că datorită tehnicii viaţa lor s-a schimbat radical. „Copii găsesc pe Internet informaţia la temele pe care le învaţă la şcoală, citesc cărţi şi ziare. Noi, cei mai maturi, ne folosim de ele mai mult pentru a comunica cu rudele plecate peste hotare”, spune Andrei Găleanu, un agent economic din sat.
În ultimul timp, localnicii tind să-şi cumpere tehnică mai performantă sau notebook-uri, chiar dacă sunt nevoiţi să plătească o avere. Anul trecut familia Vrabie s-a pricopsit cu un „comp” de ultimă generaţie, adusă direct din Sankt-Petersburg, unde capul familiei a muncit la construcţii. „Am câştigat suficienţi bani pentru familie, dar şi pentru un cadou copiilor. Deseori când sunam acasă feciorii mă rugau să le cumpăr un „notebuc”. Mi-s dragi copii, iar dorinţă lor e o poruncă pentru mine. De unde nu am avut le-am cumpărat un computer performant”, spune Gheorghe Vrabie.

Profesionişti desăvârşitţi

Moda de a conecta gospodăriile la Internet este cauzată de migraţia localnicilor. Circa 500 de persoane muncesc peste hotare, iar tineretul studiază la Chişinău sau în România. Graţie Centrului „Dialog”, de patru ani, oamenii învăţă gratuit cum să „mânuiască” calculatoarele. Ba mai mult, cei care nu au acasă tehnica pot veni la centru pentru a naviga pe net gratuit timp de o oră pe zi. Din discuţiile cu unii localnici cu cunoştinţe avansate în domeniu poţi auzi termeni ca „Pentium VI”, „Download” sau „discuţii pe Messenger” etc. „Beneficiarii învaţă cum să creeze un document Word, să navigheze pe Internet şi să-şi deschidă o poştă electronică. La început tuturor le este greu, însă profesorii de la centru ştiu cum să facă din ei nişte profesionişti desăvârşiţi. Extinderea tehnologiilor informaţionale în sat a schimbat radical viaţa localnicilor din Chişcăreni, cât şi a celor din satele vecine. Oamenii tind să fie informaţi despre evenimentele din ţară şi de peste hotare”, ne-a spus primarul satului Silvia Ţurcanu.

Rudele văzute prin „ochi”

Acum un an, chişcărenenii comunicau cu rudele sale de peste hotare prin e-mail şi chat-uri, însă după ce şi-au instalat web-camere pot să-şi vadă apropiaţii pe monitor. Multora le este greu să pronunţe denumirea acestui aparat, de aceea web-camerele au fost poreclite „ochi”. Victoria Rotaru a văzut pentru prima dată o web-cameră la vecina sa şi de atunci vrea să-şi instaleze un „ochi” şi la computerul său. În timp ce discutam despre cum i s-a schimbat viaţa după apariţia Internetului, fiica sa din Italia s-a conectat la chat. Pensionara cu greu, dar îi tipăreşte rudei câteva fraze: „Buna ziua, fata mea! Ce mai faci? Acasă totu-i ghini…”. Din cauza că mătuşa avea un oaspete, discuţia dintre cele două femei a fost scurtă. La despărţire, însă, Victoria Rotaru îi spune fiicei sale să-i trimită un „ochi” din Italia. „Ce fel de ochi?”, întreabă nedumerită moldoveanca. „Se pune la drăcăria asta de unde îţi scriu eu. Toţi au câte un „ochi” şi dacă îl aprinzi cu cine vorbeşti apare pe ecran. Aşa am văzut-o pe Varvara, pe Ileana…”, îi explică mătuşa fiicei sale.
Cu greu, dar ruda a înţeles că mătuşa vrea o web-cameră şi ca s-o liniştească i-a promis să-i cumpere una săptămâna viitoare.
Pe o altă săteancă am surprins-o lăudându-se nepoatei cu cizmele noi-nouţe. Femeia nu pierdea timpul cu explicaţii despre croială şi culoare. Ea a pus în faţa monitorului încălţămintea, iar nepoata de la celălalt capăt al net-ului se dădea cu părerea. Tot prin „ochi”, femeia a văzut ce şi-a cumpărat nepoata din Italia…
Seara chişcărenenii cu calculatoare discută despre tehnică, despre site-uri şi despre ultimele noutăţi aflate pe portalurile informative din R. Moldova şi de peste hotare. Oamenii sunt mulţumiţi că Internetul a mai redus din distanţa dintre ei şi rudele lor plecate peste hotare….

Cainii latra, iar caravana merge inainte...

An de an, Curtea de Conturi atenţionează instituţiile de stat că irosesc fără cap milioane şi milioane de lei din buzunarul contribuabililor, recomandând totodată Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să-i pedepsească pe vinovaţi. Însă, pare-se, oamenii legii nu au timp să lupte cu cei care aruncă în vânt banii publici. În ultimii trei ani au fost intentate doar nouă dosare penale pe numele funcţionarilor risipitori, însă numai unul a ajuns în instanţa de judecată.

Curtea de Conturi (CC) nu a ascuns niciodată câţi bani aruncă în vânt ministerul X sau Consiliul raional Y. Le-a făcut din deget celor certaţi cu bunul simţ, însă cei cu musca pe căciulă au continuat să cheltuiască aiurea milioanele de lei. Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele şi alte instituţii de stat au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale, au făcut depăşiri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 de mln. de lei, în 2006 – 199 mln. lei, iar în 2007 – 219 mln. lei. Conform legislaţiei, Curtea nu este în drept să-i tragă la răspundere pe funcţionarii risipitori, dar este obligată să informează de fiecare dată PG şi CCCEC despre rezultatele controalelor financiare. Însă, datele statistice demonstrează că cele două instituţii de drept, intenţionat sau nu, trec cu vederea nelegiuirile scoase în vileag de CC.
Ne-am propus să aflăm câte dosare penale a intentat CCCEC şi, respectiv, PG în baza sesizărilor Curţii de Conturi în perioada 2004-2007 şi câţi funcţionari de stat au fost pedepsiţi. CCCEC ne-a declarat că a pornit şapte cauze penale în baza materialelor CC, iar alte trei au fost anexate la dosare anterior intentate. S-au ales cu dosare penale: primarii oraşului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în sumă de 453727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medicală a Vitalităţii, pentru acordarea ilicită a gradelor de invaliditate; persoane cu funcţii de răspundere ai Ministerului Finanţelor, pentru încheierea unui contract de gaj fără a fi autentificat notarial; contabilul-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, reparaţie şi exploataţie din oraşul Hânceşti, pentru sustragerea mijloacelor băneşti în sumă de 7521 lei; factorii de decizie ai Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sumă de 238200 lei ca urmare a comercializării patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatizării şi Administrare a Proprietăţii de Stat, pentru cauzarea prejudiciului şi intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”; persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul şcolii nr. 10 din mun. Chişinău, pentru delapidarea mijloacelor băneşti destinate achitării burselor. Atât! Curios este faptul că doar dosarul contabilului-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, exploataţie si reparatie din oraşul Hânceşti a ajuns în instanţa de judecată. Atenţie! Reclamata a prejudiciat bugetul de stat cu 7521 lei. (!)
Care este soarta celorlalte dosare intentate de CCCEC? Trei au fost clasate, iar alte trei se prăfuiesc şi astăzi pe mesele angajaţilor instituţiei. Au scăpat de răspundere penală oficialii de la Ministerul Finanţelor şi Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, pentru că „faptele lor nu întrunesc elementele infracţiunii”, dar şi ex-primarul de Criuleni care între timp decedase.
În lista persoanelor anchetate de CCCEC nu figurează miniştri, ambasadori sau directori de instituţii de stat care au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale. Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007 Ministerul Finanţelor, misiunile diplomatice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei sunt în topul celor care au risipit cei mai mulţi bani publici. În aceste cazuri, organele de anchetă încă nu şi-au dat verdictul. De ce? „Pe parcursul anului 2007, în cadrul şedinţelor de lucru a Consiliului Consultativ au fost examinate materialele controalelor CC ce urmează a fi propuse spre remitere după competenţa CCCEC”, ne-au explicat oficialii de la CCCEC.
Am solicitat oficial şi de la Procuratura Generală lista dosarelor intentate în baza materialelor Curţii de Conturi. În răspuns – nimic. Şi asta chiar dacă a trecut mai bine de o lună.
La şedinţa Parlamentului din 3 iulie a.c. Ala Popescu, preşedintele Curţii de Conturi, a declarat că în ultimii ani în baza materialelor instituţiei pe care o conduce au fost intentate nouă dosare penale. Alte detalii şefa CC nu a mai oferit. Dacă şapte dosare sunt meritul CCCEC, atunci, pare-se, alte două au fost intentate de Procuratura Generală. Care e soarta acestor dosare, PG nu a dorit să ne spună. De ce? Nu cumva au fost intentate unor găinari sau nu au mai ajuns în instanţa de judecată din „lipsa elementelor infracţiunii”?
În ultimii şapte ani peste 30 de miniştrii au fost demişi din funcţie din diverse motive. Mulţi au fost concediaţi cu mare scandal, fiind acuzaţi de corupţie, incompetenţă, abuz în serviciu sau pentru trafic de influenţă. La scurt timp, însă, majoritatea foştilor miniştrii au obţinut alte fotolii. Printre cei care au fost demişi pentru că au făcut abuz de funcţia sa şi au comis furturi din avutul sau bugetul de stat sunt: Anatol Cupţov ex-ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor; Victor Gaiciuc, ex-ministrul Apărării; Vasile Iovv, ministru al Transporturilor; Constantin Mihăilescu, fostul ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale. La una din şedinţele în plen din anul curent, deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut Aparatului Guvernului informaţii privind numărul dosarelor intentate pe numele miniştrilor care au prejudiciat bugetului public. Oficialii de la guvern i-au spus că „nici unul dintre miniştrii demişi din 2001 încoace nu i-a fost deschis vreun dosar penal pe motiv că nu au fost depistate cazuri de implicare în activităţi infracţionale a foştilor membrii ai guvernului”, se menţionează în răspunsul Aparatului Guvernului.
Cine, totuşi, este veriga slabă? Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie, a declarat că fiecare organ de anchetă îşi are rolul său în investigarea şi demonstrarea unui caz de fraudarea banilor publici. Astfel că, în opinia lui, dacă din numărul total de dosare instrumentate în instanţa de judecată ajung puţine, înseamnă că poate fi considerat vinovat de nepedepsirea funcţionarilor hoţi atât CCCEC cât şi PG. Ala Popescu a declarat că CC are obligaţia să informeze organele de anchetă despre încălcările depistate. De restul răspund organele de anchetă. Deci, unii „latră”, funcţionarii sunt ocoliţi de buchea legii, iar banii continuă să dispară din buzunarul statului …

Gafe de Ziua Limbii Romane!!!

R. Moldova şi-a declarat independenţa în 1992. Cea mai sudic-vestică localitate din R. Moldova se numeşte Djurdjuleşti. Acvila de pe drapelul de stat al republicii a fost „înlocuit” cu un liliac. Aceste „adevăruri” au fost făcute publice de conducătorii unor instituţii în ajunul sărbătorilor „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră cea Română”.

De Ziua Independenţei, Primăria mun. Bălţi şi-a propus să organizeze un program cultural „la patru ace”, însă… s-a făcut de râs încă înainte de data de 27 august. Angajaţii primăriei au plasat lângă sediul instituţiei un panou de vreo doi metri pe care era scris „1992-2008” – 1992, în opinia comuniştilor de la Bălţi, este anul când R. Moldova şi-a declarat independenţa. Mai târziu, autorităţile locale şi-au reparat greşeala, cerându-şi chiar scuze de la bălţeni. Dar, ce folos… Moldova deja ştie ca Bălţiul nu ştie….

Subalternii ex-ministrului Transporturilor, Miron Gagauz, actualmente directorul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, au dat-o şi ei în bară în ajunul sărbătorii „Limba noastră cea română”. CFM-iştii au rebotezat satul Giurgiuleşti în Djurdjuleşti. Potrivit „Calea Ferată din Moldova”, recent a fost deschisă o nouă cursă Cahul-Djurdjuleşti. Şi asta după ce statul a pompat milioane şi milioane de lei în construcţia portului şi căii ferate Giurgiuleşti-Cahul, iar mass-media pro-Voronin au cheltuit sute de tone de vopsea tipografică scriind despre proiectul secolului de la GIURGIULEŞTI. Dacă tovarăşii lui Gagauz ar fi deschis nomenclatorul localităţilor din R. Moldova ar fi văzut că cea mai sudică localitate din R. Moldova se numeşte Giurgiuleşti, dar nu Djurdjuleşti.

La 30 august, Biblioteca Alba Iulia şi-a sărbătorit a 10-a aniversare, la eveniment participând zeci de oaspeţi din R. Moldova şi din România. Scuarul bibliotecii a fost „împodobit” cu panglici de culoarea tricolorului, diverse mesaje dedicate cărţii etc. Din greşeală organizatorii au arborat drapelul de stat la intrarea în bibliotecă cu „tălpile-n sus”. Adică acvila pe de steagul R. Moldova atârna ca un liliac. Nimeni, absolut nimeni nu a observat această greşeală.

La intrarea în Aleea Clasicilor, primăria capitalei a amplasat două panouri. Pe unul scria că pe 31 august basarabenii sărbătoresc „Limba Noastră cea Română”, iar pe altul „Limba Noastră”. „Gafa” primăriei a fost un colac salvator pentru jurnaliştii de la mediile obediente puterii, care au folosit în reportajele lor imagini cu panoul „Limba noastră”. Totodată, în reportaje nu a fost menţionată niciodată denumirea de „Limba Noastră cea Română”, jurnaliştii preferând să o numească doar „Limba Noastră”…

Perla zilei de 31 august îi aparţine ministrului Culturii şi Turismului Artur Cozma. Într-un interviu acordat jurnaliştilor oficialul a declarat că „în 1991, poporul moldovenesc a obţinut două mari victorii – Independenţa R. Moldova şi limba ei de stat”. No comment!

Ziua Independenţei a fost un prilej pentru guvernanţi ca să-şi scoată în evidenţă succesele, însă „limba noastră” i-a dat iarăşi de gol pe comunişti. Din mesajul de felicitare al preşedintelui Voronin am aflat: „Acum opt ani nici nu bănuiam că astăzi vom avea noi centrale electrice, căi ferate, autostrăzi şi porturi, că majoritatea satelor vor fi asigurate cu gaze naturale şi cu legătură telefonică şi legătură la internet. Nimeni nu a ştiut acum opt ani că veniturile biudjetului vor creşte de câteva ori iar cea mai mare parte a cheltuielilor vor fi făcute pentru renaşterea socială. Nimeni n-ar fi crezut că va dispărea crima organizată, iar oamenii de afaceri nu numai că vor scăpa de racketul grupărilor criminale dar şi pe impozitul pe beneficiu….” Termenul „biudjet” nu se regăseşte în DEX, dar nici în „Dicţionarul moldo-român” al lui Vasile Stati. Atunci în ce limbă vorbeşte şeful statului? Română – nu! Moldovenească – nu! Poate, păsărească? Sau voronească?