четверг, 4 сентября 2008 г.

Cainii latra, iar caravana merge inainte...

An de an, Curtea de Conturi atenţionează instituţiile de stat că irosesc fără cap milioane şi milioane de lei din buzunarul contribuabililor, recomandând totodată Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să-i pedepsească pe vinovaţi. Însă, pare-se, oamenii legii nu au timp să lupte cu cei care aruncă în vânt banii publici. În ultimii trei ani au fost intentate doar nouă dosare penale pe numele funcţionarilor risipitori, însă numai unul a ajuns în instanţa de judecată.

Curtea de Conturi (CC) nu a ascuns niciodată câţi bani aruncă în vânt ministerul X sau Consiliul raional Y. Le-a făcut din deget celor certaţi cu bunul simţ, însă cei cu musca pe căciulă au continuat să cheltuiască aiurea milioanele de lei. Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele şi alte instituţii de stat au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale, au făcut depăşiri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 de mln. de lei, în 2006 – 199 mln. lei, iar în 2007 – 219 mln. lei. Conform legislaţiei, Curtea nu este în drept să-i tragă la răspundere pe funcţionarii risipitori, dar este obligată să informează de fiecare dată PG şi CCCEC despre rezultatele controalelor financiare. Însă, datele statistice demonstrează că cele două instituţii de drept, intenţionat sau nu, trec cu vederea nelegiuirile scoase în vileag de CC.
Ne-am propus să aflăm câte dosare penale a intentat CCCEC şi, respectiv, PG în baza sesizărilor Curţii de Conturi în perioada 2004-2007 şi câţi funcţionari de stat au fost pedepsiţi. CCCEC ne-a declarat că a pornit şapte cauze penale în baza materialelor CC, iar alte trei au fost anexate la dosare anterior intentate. S-au ales cu dosare penale: primarii oraşului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în sumă de 453727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medicală a Vitalităţii, pentru acordarea ilicită a gradelor de invaliditate; persoane cu funcţii de răspundere ai Ministerului Finanţelor, pentru încheierea unui contract de gaj fără a fi autentificat notarial; contabilul-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, reparaţie şi exploataţie din oraşul Hânceşti, pentru sustragerea mijloacelor băneşti în sumă de 7521 lei; factorii de decizie ai Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sumă de 238200 lei ca urmare a comercializării patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatizării şi Administrare a Proprietăţii de Stat, pentru cauzarea prejudiciului şi intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”; persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul şcolii nr. 10 din mun. Chişinău, pentru delapidarea mijloacelor băneşti destinate achitării burselor. Atât! Curios este faptul că doar dosarul contabilului-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, exploataţie si reparatie din oraşul Hânceşti a ajuns în instanţa de judecată. Atenţie! Reclamata a prejudiciat bugetul de stat cu 7521 lei. (!)
Care este soarta celorlalte dosare intentate de CCCEC? Trei au fost clasate, iar alte trei se prăfuiesc şi astăzi pe mesele angajaţilor instituţiei. Au scăpat de răspundere penală oficialii de la Ministerul Finanţelor şi Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, pentru că „faptele lor nu întrunesc elementele infracţiunii”, dar şi ex-primarul de Criuleni care între timp decedase.
În lista persoanelor anchetate de CCCEC nu figurează miniştri, ambasadori sau directori de instituţii de stat care au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale. Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007 Ministerul Finanţelor, misiunile diplomatice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei sunt în topul celor care au risipit cei mai mulţi bani publici. În aceste cazuri, organele de anchetă încă nu şi-au dat verdictul. De ce? „Pe parcursul anului 2007, în cadrul şedinţelor de lucru a Consiliului Consultativ au fost examinate materialele controalelor CC ce urmează a fi propuse spre remitere după competenţa CCCEC”, ne-au explicat oficialii de la CCCEC.
Am solicitat oficial şi de la Procuratura Generală lista dosarelor intentate în baza materialelor Curţii de Conturi. În răspuns – nimic. Şi asta chiar dacă a trecut mai bine de o lună.
La şedinţa Parlamentului din 3 iulie a.c. Ala Popescu, preşedintele Curţii de Conturi, a declarat că în ultimii ani în baza materialelor instituţiei pe care o conduce au fost intentate nouă dosare penale. Alte detalii şefa CC nu a mai oferit. Dacă şapte dosare sunt meritul CCCEC, atunci, pare-se, alte două au fost intentate de Procuratura Generală. Care e soarta acestor dosare, PG nu a dorit să ne spună. De ce? Nu cumva au fost intentate unor găinari sau nu au mai ajuns în instanţa de judecată din „lipsa elementelor infracţiunii”?
În ultimii şapte ani peste 30 de miniştrii au fost demişi din funcţie din diverse motive. Mulţi au fost concediaţi cu mare scandal, fiind acuzaţi de corupţie, incompetenţă, abuz în serviciu sau pentru trafic de influenţă. La scurt timp, însă, majoritatea foştilor miniştrii au obţinut alte fotolii. Printre cei care au fost demişi pentru că au făcut abuz de funcţia sa şi au comis furturi din avutul sau bugetul de stat sunt: Anatol Cupţov ex-ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor; Victor Gaiciuc, ex-ministrul Apărării; Vasile Iovv, ministru al Transporturilor; Constantin Mihăilescu, fostul ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale. La una din şedinţele în plen din anul curent, deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut Aparatului Guvernului informaţii privind numărul dosarelor intentate pe numele miniştrilor care au prejudiciat bugetului public. Oficialii de la guvern i-au spus că „nici unul dintre miniştrii demişi din 2001 încoace nu i-a fost deschis vreun dosar penal pe motiv că nu au fost depistate cazuri de implicare în activităţi infracţionale a foştilor membrii ai guvernului”, se menţionează în răspunsul Aparatului Guvernului.
Cine, totuşi, este veriga slabă? Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie, a declarat că fiecare organ de anchetă îşi are rolul său în investigarea şi demonstrarea unui caz de fraudarea banilor publici. Astfel că, în opinia lui, dacă din numărul total de dosare instrumentate în instanţa de judecată ajung puţine, înseamnă că poate fi considerat vinovat de nepedepsirea funcţionarilor hoţi atât CCCEC cât şi PG. Ala Popescu a declarat că CC are obligaţia să informeze organele de anchetă despre încălcările depistate. De restul răspund organele de anchetă. Deci, unii „latră”, funcţionarii sunt ocoliţi de buchea legii, iar banii continuă să dispară din buzunarul statului …

понедельник, 1 сентября 2008 г.

Gafe de Ziua Limbii Romane!!!

R. Moldova şi-a declarat independenţa în 1992. Cea mai sudic-vestică localitate din R. Moldova se numeşte Djurdjuleşti. Acvila de pe drapelul de stat al republicii a fost „înlocuit” cu un liliac. Aceste „adevăruri” au fost făcute publice de conducătorii unor instituţii în ajunul sărbătorilor „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră cea Română”.

De Ziua Independenţei, Primăria mun. Bălţi şi-a propus să organizeze un program cultural „la patru ace”, însă… s-a făcut de râs încă înainte de data de 27 august. Angajaţii primăriei au plasat lângă sediul instituţiei un panou de vreo doi metri pe care era scris „1992-2008” – 1992, în opinia comuniştilor de la Bălţi, este anul când R. Moldova şi-a declarat independenţa. Mai târziu, autorităţile locale şi-au reparat greşeala, cerându-şi chiar scuze de la bălţeni. Dar, ce folos… Moldova deja ştie ca Bălţiul nu ştie….

Subalternii ex-ministrului Transporturilor, Miron Gagauz, actualmente directorul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, au dat-o şi ei în bară în ajunul sărbătorii „Limba noastră cea română”. CFM-iştii au rebotezat satul Giurgiuleşti în Djurdjuleşti. Potrivit „Calea Ferată din Moldova”, recent a fost deschisă o nouă cursă Cahul-Djurdjuleşti. Şi asta după ce statul a pompat milioane şi milioane de lei în construcţia portului şi căii ferate Giurgiuleşti-Cahul, iar mass-media pro-Voronin au cheltuit sute de tone de vopsea tipografică scriind despre proiectul secolului de la GIURGIULEŞTI. Dacă tovarăşii lui Gagauz ar fi deschis nomenclatorul localităţilor din R. Moldova ar fi văzut că cea mai sudică localitate din R. Moldova se numeşte Giurgiuleşti, dar nu Djurdjuleşti.

La 30 august, Biblioteca Alba Iulia şi-a sărbătorit a 10-a aniversare, la eveniment participând zeci de oaspeţi din R. Moldova şi din România. Scuarul bibliotecii a fost „împodobit” cu panglici de culoarea tricolorului, diverse mesaje dedicate cărţii etc. Din greşeală organizatorii au arborat drapelul de stat la intrarea în bibliotecă cu „tălpile-n sus”. Adică acvila pe de steagul R. Moldova atârna ca un liliac. Nimeni, absolut nimeni nu a observat această greşeală.

La intrarea în Aleea Clasicilor, primăria capitalei a amplasat două panouri. Pe unul scria că pe 31 august basarabenii sărbătoresc „Limba Noastră cea Română”, iar pe altul „Limba Noastră”. „Gafa” primăriei a fost un colac salvator pentru jurnaliştii de la mediile obediente puterii, care au folosit în reportajele lor imagini cu panoul „Limba noastră”. Totodată, în reportaje nu a fost menţionată niciodată denumirea de „Limba Noastră cea Română”, jurnaliştii preferând să o numească doar „Limba Noastră”…

Perla zilei de 31 august îi aparţine ministrului Culturii şi Turismului Artur Cozma. Într-un interviu acordat jurnaliştilor oficialul a declarat că „în 1991, poporul moldovenesc a obţinut două mari victorii – Independenţa R. Moldova şi limba ei de stat”. No comment!

Ziua Independenţei a fost un prilej pentru guvernanţi ca să-şi scoată în evidenţă succesele, însă „limba noastră” i-a dat iarăşi de gol pe comunişti. Din mesajul de felicitare al preşedintelui Voronin am aflat: „Acum opt ani nici nu bănuiam că astăzi vom avea noi centrale electrice, căi ferate, autostrăzi şi porturi, că majoritatea satelor vor fi asigurate cu gaze naturale şi cu legătură telefonică şi legătură la internet. Nimeni nu a ştiut acum opt ani că veniturile biudjetului vor creşte de câteva ori iar cea mai mare parte a cheltuielilor vor fi făcute pentru renaşterea socială. Nimeni n-ar fi crezut că va dispărea crima organizată, iar oamenii de afaceri nu numai că vor scăpa de racketul grupărilor criminale dar şi pe impozitul pe beneficiu….” Termenul „biudjet” nu se regăseşte în DEX, dar nici în „Dicţionarul moldo-român” al lui Vasile Stati. Atunci în ce limbă vorbeşte şeful statului? Română – nu! Moldovenească – nu! Poate, păsărească? Sau voronească?