„Internetomania” la Chişcăreni

Locuitorii satului Chişcăreni, raionul Sângerei, de la mic la mare, navighează cu uşurinţă prin reţeaua globală Internet. Copiii, tinerii şi chiar pensionarii vorbesc pe „chat” cu rudele plecate la muncă peste hotare. Oamenii au deprins cu uşurinţă abilităţile de a „mânui” computerul, iar astăzi nici nu-şi imaginează viaţă fără Internet.

Irina Codrean

Zilnic, pensionara Maria Moraru, o femeie zveltă, cu faţa brăzdată de riduri, vine la Centrul comunitar de acces la informaţie şi instruire „Dialog” din sat pentru a se „chat”-ui cu fiica sa, stabilită cu traiul la Bucureşti. Astăzi, mătuşa Maria nu prea are bani pentru un computer. Însă, de un an ea face economii din pensie pentru a-şi cumpăra „bijuteria”. A auzit că un computer costă vreo 4000 lei. În curând, va aduna în portmoneu suma necesară şi va deveni gospodină în adevăratul sens al cuvântului.
„La centru pot vorbi cu fata numai o oră, căci sunt mulţi doritori de a folosi Internentul gratuit. Când am de pus ţara la cale cu fetiţa mea mă cer în ospeţie la o prietenă care are calculator acasă. Însă, nu pot abuza de bunătatea ei mult timp. Până am să-mi cumpăr un computer, mă mulţumesc cu o oră gratuită. Să vorbeşti cu copiii la telefon este mult mai scump. Pe când Internetul ista costă bănuţi. Ştiţi una e să vorbeşti la telefon, dar alta e pe chat. Fata îmi spune ce mănâncă, ce face etc., pe când la telefon numai buna ziua şi la revedere”, ne spune entuziasmată Maria Moraru în timp ce trimitea un mesaj prin e-mail.
Acum pensionara scrie cu uşurinţă texte la calculator. Ea îşi aminteşte că la început găsea cu greu literele de pe tastatură. În doi ani ea deprins abilităţile de scriere a textelor şi navigare pe net. Am întrebat-o la ce îi mai foloseşte Internetul, iar ea, zâmbind, îmi povesteşte cum anul trecut şi-a cumpărat o maşină de spălat prin... Google. „Am scris în Google „maşină de spălat + Chişcăreni” şi am apăsat pe butonul drept de la şoarece. Pe ecran au apărut mai multe texte, de unde am şi aflat telefonul unui consătean care vinde maşină de spălat. Am cumpărat una folosită, dar bună şi ieftină”, povesteşte mătuşa.

Oamenii sunt mai informaţi

Acum cinci ani pentru chişcăreneni internetul era o enigmă. Astăzi, în mai bine de o treime de case din sat poţi găsi un computer. Nu ca piesă de muzeu, ci ca un aparat indispensabil. Cifra posesorilor de computere se majorează lunar. Fiecare se vrea în rând cu lumea. Mulţi şi-au cumpărat computerul din banii trimişi de rude de peste hotare, iar alţii din economii de salarii şi pensii. De fapt, iniţial, computerele au fost cumpărate pentru copii. Însă, după ce au înţeles ce mâncare de peşte e calculatorul şi maturii au devenit dependenţi de net. Astăzi, chişcărenenii spun că datorită tehnicii viaţa lor s-a schimbat radical. „Copii găsesc pe Internet informaţia la temele pe care le învaţă la şcoală, citesc cărţi şi ziare. Noi, cei mai maturi, ne folosim de ele mai mult pentru a comunica cu rudele plecate peste hotare”, spune Andrei Găleanu, un agent economic din sat.
În ultimul timp, localnicii tind să-şi cumpere tehnică mai performantă sau notebook-uri, chiar dacă sunt nevoiţi să plătească o avere. Anul trecut familia Vrabie s-a pricopsit cu un „comp” de ultimă generaţie, adusă direct din Sankt-Petersburg, unde capul familiei a muncit la construcţii. „Am câştigat suficienţi bani pentru familie, dar şi pentru un cadou copiilor. Deseori când sunam acasă feciorii mă rugau să le cumpăr un „notebuc”. Mi-s dragi copii, iar dorinţă lor e o poruncă pentru mine. De unde nu am avut le-am cumpărat un computer performant”, spune Gheorghe Vrabie.

Profesionişti desăvârşitţi

Moda de a conecta gospodăriile la Internet este cauzată de migraţia localnicilor. Circa 500 de persoane muncesc peste hotare, iar tineretul studiază la Chişinău sau în România. Graţie Centrului „Dialog”, de patru ani, oamenii învăţă gratuit cum să „mânuiască” calculatoarele. Ba mai mult, cei care nu au acasă tehnica pot veni la centru pentru a naviga pe net gratuit timp de o oră pe zi. Din discuţiile cu unii localnici cu cunoştinţe avansate în domeniu poţi auzi termeni ca „Pentium VI”, „Download” sau „discuţii pe Messenger” etc. „Beneficiarii învaţă cum să creeze un document Word, să navigheze pe Internet şi să-şi deschidă o poştă electronică. La început tuturor le este greu, însă profesorii de la centru ştiu cum să facă din ei nişte profesionişti desăvârşiţi. Extinderea tehnologiilor informaţionale în sat a schimbat radical viaţa localnicilor din Chişcăreni, cât şi a celor din satele vecine. Oamenii tind să fie informaţi despre evenimentele din ţară şi de peste hotare”, ne-a spus primarul satului Silvia Ţurcanu.

Rudele văzute prin „ochi”

Acum un an, chişcărenenii comunicau cu rudele sale de peste hotare prin e-mail şi chat-uri, însă după ce şi-au instalat web-camere pot să-şi vadă apropiaţii pe monitor. Multora le este greu să pronunţe denumirea acestui aparat, de aceea web-camerele au fost poreclite „ochi”. Victoria Rotaru a văzut pentru prima dată o web-cameră la vecina sa şi de atunci vrea să-şi instaleze un „ochi” şi la computerul său. În timp ce discutam despre cum i s-a schimbat viaţa după apariţia Internetului, fiica sa din Italia s-a conectat la chat. Pensionara cu greu, dar îi tipăreşte rudei câteva fraze: „Buna ziua, fata mea! Ce mai faci? Acasă totu-i ghini…”. Din cauza că mătuşa avea un oaspete, discuţia dintre cele două femei a fost scurtă. La despărţire, însă, Victoria Rotaru îi spune fiicei sale să-i trimită un „ochi” din Italia. „Ce fel de ochi?”, întreabă nedumerită moldoveanca. „Se pune la drăcăria asta de unde îţi scriu eu. Toţi au câte un „ochi” şi dacă îl aprinzi cu cine vorbeşti apare pe ecran. Aşa am văzut-o pe Varvara, pe Ileana…”, îi explică mătuşa fiicei sale.
Cu greu, dar ruda a înţeles că mătuşa vrea o web-cameră şi ca s-o liniştească i-a promis să-i cumpere una săptămâna viitoare.
Pe o altă săteancă am surprins-o lăudându-se nepoatei cu cizmele noi-nouţe. Femeia nu pierdea timpul cu explicaţii despre croială şi culoare. Ea a pus în faţa monitorului încălţămintea, iar nepoata de la celălalt capăt al net-ului se dădea cu părerea. Tot prin „ochi”, femeia a văzut ce şi-a cumpărat nepoata din Italia…
Seara chişcărenenii cu calculatoare discută despre tehnică, despre site-uri şi despre ultimele noutăţi aflate pe portalurile informative din R. Moldova şi de peste hotare. Oamenii sunt mulţumiţi că Internetul a mai redus din distanţa dintre ei şi rudele lor plecate peste hotare….