7 aprilie - "Revoluţia" tinerilor sau găinăria comuniştilor?

Evenimentele din 7 aprilie în imagini...

Un tânăr a fost rănit de o grenada sonora aruncata de la ultimul etaj al parlamentului de către poliţie.

Provocatorii infiltraţi printre protestatari au aprins un rug din fotoliile, documentele şi alte lucruri de-ale deputaţilor comunişti.

Pompierii veniţi să stingă incendiul din faţa parlamentului s-au uimit de dezastrul provocat de pseudo-protestatari.

Între timp un alt grup de tineri distrug preşedinţia.

În timp ce preşedinţia şi parlamentul sunt distruse de câţiva provocatori, Iacob Gumeniţă, comisarul de Chişinău, priveşte a lehamite spre protestatari.

Poliţia în aşteptarea indicaţiilor superiorilor...

Şi se plictiseşte în spatele preşedinţiei...



Un grup de tineri au luat cu asalt preşedinţia.

Foto: Irina Codrean

Bogdan I, înveşnicit de SIS

Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate i s-a conferit, printr-o hotărâre de guvern, numele „Bogdan Întemeietorul Moldovei”. Motivul invocat de autorul iniţiativei este că „valorile promovate de domnitor ajută şi sunt la baza educaţiei ofiţerilor SIS”, precum şi faptul că 2009 este „anul 650 de la întemeierea statului moldovenesc”.

Potrivit hotărârii, adoptate ieri de Cabinetul de miniştri, instituţia care pregăteşte colaboratorii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) va purta numele Institutul Naţional de Informaţii şi Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”. Autorul iniţiativei - SIS - a explicat că aceasta face parte din ansamblul de activităţi dedicate marcării, în 2009, a „650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc”, „Apreciem mult meritele domnitorului Bogdan I la consolidarea şi dezvoltarea statalităţii moldoveneşti, atât a personajului istoric - Bogdan întemeietorul statului moldovenesc independent, cât şi a Institutului ca factor de promovare consecventă şi de sporire a potenţialului colaboratorilor în domeniul consolidării şi asigurării statului. Totodată, valorile promovate de Bogdan I ajută şi vin în educarea audienţei Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate”, a menţionat Artur Reşetnicov, directorul SIS. Hotărârea a fost susţinută de preşedintele ţării Vladimir Voronin şi a primit avizul Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Ministerul Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei. SIS urmează ca, în termen de două luni, să elaboreze şi să aprobe modificările în actele normative departamentale, care derivă din hotărârea în cauză. După ce cabinetul de miniştrii a votat unanim proiectul de hotărâre, premierul Zinaida Greceanâi a spus: „Fie ca Institutul să poarte cu mândrie şi demnitate acest nume”.

Maşinaţii misterioase în jurul „Grădinii Moldovei”

Proiectul unei pieţe agricole, destinată ţăranilor din republică, a rămas pe linie moartă

Un om de afaceri din Cehia, apropiat preşedintelui Vladimir Voronin, este unul dintre fondatorii companiei care a câştigat licitaţia privind construcţia pieţei comercial-agricole „Grădina Moldovei”. La un an după aceasta, în circumstanţe obscure, firma a cedat drepturile sale asupra proiectului unei întreprinderi autohtone, specializată în prestarea serviciilor de turism, care, recent, a reuşit să cumpere de la stat terenul de10,65 ha cu doar 20 mln. lei. Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) susţine că a luat „un preţ bun” pentru un teren aferent în Chişinău. Însă, imediat ce firma va scoate lotul din circuitul agricol, preţul acestuia va creşte până la circa 20 mln. dolari. MEC afirmă că „Grădina Moldovei” va fi dată în exploatare, probabil, în 2011, dar a refuzat să ne dea o copie a acordului semnat cu noul proprietar al terenului, pe motiv că are „clauza confidenţialităţii”.

Prima dată, guvernul a vorbit despre construirea centrului comercial-agricol „Grădina Moldovei” în primăvara 2004. Premierul de atunci, Vasile Tarlev, declara că aici îşi vor putea vinde produsele agricole şi alimentare atât întreprinderile mari şi mici, cât şi ţăranii simpli. Oficialii mai intenţionau ca, prin intermediul acestui proiect, să fie create circa 200.000 locuri de muncă. S-a decis ca piaţa să fie amplasată în apropiere de Gara auto de nord, pe strada Tudor Vladimirescu nr.1/8, pe o suprafaţă de 10,65 ha. Hotărârea nr.357 din 7 aprilie 2004 prevedea că lucrările vor începe la 1 iulie 2004, iar primele hale vor fi date în exploatare peste cinci luni, la 1 decembrie. Văzând că electorala bate la uşă, iar muncitorii abia se mişcă, guvernanţii s-au dat bătuţi şi, în scurt timp, lucrările au fost sistate.
După învestirea noului guvern, proiectul „Grădina Moldovei” a fost readus pe agenda executivului. Prin hotărârea nr.727, din 20 iulie 2005, a fost fondată Societatea pe acţiuni „Grădina Moldovei”, iar terenul de 10,65 ha a fost transmis în posesia MEC. Valeriu Lazăr, ministrul al Economiei şi Comerţului în 2005-2006, ne-a declarat că pentru a începe lucrările de construcţie era necesar ca terenul să fie scos din circuitul agricol. „Am calculat că, după ce vom schimba destinaţia terenului în comercial-industrială, preţul unui hectar va creşte până la circa 1 mln. de dolari. Am decis să fondăm Societatea pe acţiuni „Grădina Moldovei”, având capital social cele 10,65 ha (adică circa 10 mln. dolari). Planificam să solicităm un credit bancar de 6-7 mln. lei pentru construcţia pieţei. Ministerul ar fi reuşit să realizeze un proiect viabil, fără a implica intermediari”, reconstituie firul evenimentelor ex-ministrul.
Planurile MEC au fost date peste cap de… deputaţii comunişti. Cum? Pentru a schimba destinaţia celor 10,65 ha, MEC urma să achite în fondul de recuperare a terenurilor agricole circa 7 mln. lei. Deoarece bani în buget nu erau, MEC a propus ca SA „Grădina Moldovei” să fie scutită de această taxă. Proiectul unei hotărâri a fost aprobat de guvern, dar el s-a poticnit în parlament în toamna lui 2005. „Toţi deputaţii au votat împotrivă. Am rămas surprins de reacţia fracţiunii majoritare, pentru că, până atunci, toate proiectele de hotărâri prezentate de guvern primeau votul de încredere al PCRM”, afirmă Valeriu Lazăr.

Tarlev salvatorul?

Proiectul „Grădina Moldovei” a fost „scos din impas” de ex-premierul Vasile Tarlev, care a propus ca terenul să fie dat în arendă unei companii comerciale. MEC a anunţat o licitaţie privind darea în arendă a 10,65 ha, pe un termen de 99 ani, pentru construcţia pieţei. Tenderul s-a desfăşurat în perioada 14-28 iulie 2006, fiind înregistrate două oferte - SRL „Untavicom” (o companie specializată în comerţul angro şi cu amănuntul (sic!) şi ÎCS „Gifi Vostok” (o întreprindere cu capital ceh şi cipriot, „născută” cu patru luni înainte de ziua licitaţiei). MEC ne-a informat că „comisia de concurs condusă Igor Dodon a identificat câştigătorul exclusiv în baza ofertei propuse”. „Gifi Vostok” a propus pentru arendă suma de 200.000 lei, cu 40.000 lei mai mult decât concurentul său, şi a câştigat.

Cine stă în spatele „Gifi Vostok”?

Fondatorii întreprinderii sunt două companii cehe („Ceska Vychodni” şi „CZ Car International”) şi una cipriotă („Resta (Overseas) Limited”). La prima vedere, numele acestor companii nu spun nimic, dar am reuşit să aflăm că omul de afaceri ceh Zdeněk Zbytek este fondatorul sau deţine funcţii de răspundere în ambele întreprinderi. Businessmanul este un bun prieten al preşedintelui Vladimir Voronin. De exemplu, în martie 2005, şeful statului i-a conferit lui Zdeněk Zbytek „Ordinului de Onoare” „în semn de înaltă preţuire a meritelor deosebite în dezvoltarea relaţiilor moldo-cehe”. Mai mult, pe parcursul anului 2005 şi 2006, perioada de „impas” a proiectului „Grădina Moldovei”, de fondare a „Gifi Vostok” şi de organizare a licitaţiei, omul de afaceri a fost primit în audienţă pe preşedintele republicii.
În august 2006, MEC urma să semneze contractul de arendă cu „Gifi Vostok”, însă părţile nu ajungeau la un compromis. Guvernul insista ca întreprinderea să respecte cu stricteţe prevederile caietului de sarcini, iar „Gifi Vostok” dorea să modifice conceptul general al proiectului. Potrivit lui Valeriu Lazăr, compania insista ca în contract să fie stipulat că problemele care vor apărea în relaţiile cu instituţiile de stat să fie rezolvate timp de 99 de ani de către guvern. „Prim-ministrul insista să grăbim procesul. Mi se reproşa că mă încăpăţânez în zadar. Cică, sunt băieţi buni şi merită încrederea guvernului. Ultimul subiect pe care l-am discutat cu Vasile Tarlev a fost anume problema contractului de arendă cu „Gifi Vostok”. N-a fost o discuţie plăcută. N-am mai ajuns la un numitor comun. Peste trei zile, am aflat despre demisie…”, îşi aminteşte Valeriu Lazăr.
Ex-premierul Vasile Tarlev a negat că ar fi insistat ca MEC să accepte condiţiile agentului economic câştigător al licitaţiei de arendă a terenului. „Am pus multe speranţe şi cred şi acum în viabilitatea complexului agricol „Grădina Moldovei”, de aceea am făcut tot ce-i sta în putinţă ca această piaţă să existe”, ne-a spus ex-prim-ministrul, care a recunoscut că este în relaţii de prietenie cu Zdeněk Zbytek, omul de afaceri ceh.
La 13 februarie 2007, noul ministru al Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, a semnat contratul de arendă cu „Gifi Vostok”. Am solicitat de la Agenţia Proprietăţi Publice o copie a contractului. Igor Grigorev, directorul Agenţiei, ne-a anunţat că „la solicitarea agentului economic, contractul a fost secretizat”. Am aflat totuşi că arendaşul s-a obligat să proiecteze, edifice şi să dea în exploatare complexul „Grădina Moldovei” în doi ani de la semnarea contractului (adică la 13 februarie 2009), promiţând să investească în proiect 10 mln. dolari.
Ne-am deplasat pe strada Tudor Vladimirescu nr.1/8. Presupuneam că vom găsi o piaţă modernă în faza finală de construcţie. Surpriză: pe terenul de 10,65 ha n-a fost pusă nici măcar temelia complexului. Teritoriul este împânzit de stufăriş şi arbuşti uscaţi, iar unele zone s-au transformat în gunoişti neautorizate.

De ce nu s-a făcut nimic?

MEC ne-a declarat că, în noiembrie 2007, „Gifi Vostok” s-a adresat cu cererea de a cesiona drepturile sale de arendă către o altă companie (cică, o astfel de prevedere ar exista în contractul semnat cu MEC). Motivul - incapacitatea financiară a firmei. Însă, Alexandru Pasecinic, administratorul „Gifi Vostok”, a invocat o altă cauză - situaţia geodezică complicată în zonă. „Acum, ministerul decide cui să-i transmită proiectul…”, a spus Alexandru Pasecinic, fără a ne da alte detalii. Pe de altă parte, Igor Grigorev afirmă că anume „Gifi Vostok” a recomandat MEC firma succesoare - SRL „Best Travel”. „Gifi Vostok” ne-a convins că „Best Travel” este o companie de bună-credinţă şi va realiza proiectul dat”, susţine funcţionarul.
La 3 decembrie 2007, MEC şi firma în cauză au semnat acordul de cesiune, prin care aceasta a preluat integral drepturile şi obligaţiunile „Gifi Vostok” privind construcţia complexului „Grădina Moldovei”.

Deputaţii au fost minţiţi

Curios e că, în martie a.c., deputatul Vlad Filat a cerut explicaţii de la MEC privind realizarea proiectului „Grădina Moldovei”. În şedinţa parlamentului, Viorel Melnic, ex-viceministru al Economiei şi Comerţului, a declarat că „la moment, investitorul a prezentat proiectul de lucrări şi construcţii necesare edificării centrului comercial-agricol instituţiilor de resort, competente în vederea coordonării şi aprobării acestuia”. Prin urmare, MEC a indus deliberat în eroare deputaţii, ascunzând că „Gifi Vostok” a renunţat la realizarea proiectului în favoarea unei firme specializate în prestarea serviciilor de turism, înregistrată doar în aprilie 2007.

Vânzare „aferentă”

Nici până astăzi „Best Travel” n-a prezentat la primăria mun. Chişinău proiectul complexului agricol „Grădina Moldovei”. De ce? Compania nu se grăbea, deoarece aştepta ca guvernul să adopte hotărârea nr.826, din 4 iulie a.c., cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului de 10,65 ha, proprietate publică, de pe strada Tudor Vladimirescu nr.1/8, adică pământul pe care urmează să fie ridicată „Grădina Moldovei”.
Ulterior, la 18 noiembrie a.c., MEC a vândut terenul companiei „Best Travel”, fără a organiza o licitaţie publică. Igor Grigorev afirmă că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, statul era în drept să vândă cele 10,65 ha direct investitorului. Mai mult, Grigorev a încercat să ne convingă că „Best Travel” deţine nişte proprietăţi pe acest lot, de aceea dorea să-l privatizeze. Totuşi, aici apare o problemă. În 2005, când guvernul a decis să construiască complexul agricol, „Best Travel” nu exista, firma fiind înregistrată abia în aprilie 2007. Oare cum putea compania să intre în posesia unor proprietăţi pe acest teren, păstrând intactă suprafaţa totală de 10,65 ha? Igor Grigorev n-a avut nicio explicaţie…
Juristul Ion Păduraru, vicepreşedintele Consiliului Baroului de Avocaţi din Moldova, susţine că teren aferent înseamnă un lot de pământ aflat în jurul unui imobil. „Dacă acolo nu există nicio construcţie, înseamnă că s-a încălcat legislaţia. Legea cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor prevede mai multe formule de comercializare a pământului, inclusiv cea a terenului aferent. În acest caz, s-a ales cea mai comodă practică - să-l vândă ca pe un teren aferent la o construcţie inexistentă. Dacă cele 10,65 ha sunt proprietate publică, atunci procurorul general trebuie să facă o sesizare şi să acţioneze în interesul statului. S-a vândut un bun public şi, chiar dacă acolo exista o construcţie, atunci toate bunurile statului trebuiau incluse în lista terenurilor pentru privatizare. Or, arenda este o formă de transmitere a terenului şi nu de deetatizare”, a mai spus Ion Păduraru.

20 mln. lei - mult sau puţin?

„Best Travel” a plătit pentru lot 20 mln. lei, un preţ bun, în opinia oficialilor, pentru un teren aferent din capitală. Însă, după ce „Best Travel” va schimba destinaţia terenului, acesta va costa circa 20 mln. dolari. N-am putut obţine nici copia acordului de cesiune semnat de MEC cu „Best Travel”, pe motiv că are „clauza confidenţialităţii”. Curios este faptul că, în noiembrie a.c., prin modificarea Legii cu privire la preţul normativ al terenului, costul unui ha de teren aferent a fost micşorat cu 10%, adică cu 100.000 lei per ha. În cazul dat, nimeni nu va îndrăzni să învinuiască statul că a făcut o tranzacţie neprofitabilă.
Expertul economic Mihai Roşcovan este de părerea că scopul ascuns al proiectului „Grădina Moldovei” a fost din start înstrăinarea celor 10,65 ha de teren. „Nu ştiu dacă piaţa „Grădina Moldovei” ar putea fi o afacere profitabilă. La noi, de regulă, se trece de la idee la realizare, fără a se face un studiu de fezabilitate, pentru a stabili în ce măsură proiectul este compatibil cu Planul urbanistic general al mun. Chişinău din 2007. Probabil, se urmărea de la bun început acapararea terenului pe căi pretins legale. Din păcate, legislaţia noastră oferă posibilităţi de manevră în cazul celor care îşi propun să obţină la preţuri simbolice loturi pentru construcţii. De regulă, aşa se procedează cu terenurile aferente întreprinderilor. Iniţial, sunt lansate proiecte pretins tehnologice, mai apoi terenurile se vând la preţuri mici, chipurile pentru a asigura acel proces tehnologic, care, de fapt, nici nu există. În final, loturile se împart în mici părticele şi se vând, obţinându-se supraprofituri. În legislaţia naţională poţi găsi prevederi care să „argumenteze” vânzarea acestui teren fără licitaţie, dar, dacă se decide de a înstrăina patrimoniul public, atunci trebuie organizat un tender. La fel, dă de bănuit termenul de arendă - 99 ani -, dar şi mania de a secretiza contractele”, a menţionat Roşcovan.

Care va fi soarta proiectului?

MEC susţine că proiectul „Gradina Moldovei” va fi realizat în termen de doi ani, după obţinerea de la autorităţile publice locale a întregului pachet de documente (aprobarea proiectului, certificatul de urbanism, autorizaţiile de construcţie, etc.) necesar pentru demararea lucrărilor de construcţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astăzi, „Best Travel” nu are niciunul din aceste documente. Teoretic, le-ar putea obţine până în primăvara 2009, iar „Grădina Moldovei” va fi dată în exploatare în 2011.
…Deocamdată, nu putem spune cu siguranţă dacă Chişinăul va avea o piaţă modernă unde ţăranii vor putea să-şi vândă producţia agricolă. Cert este că proiectul „Grădina Moldovei” a servit ca pretext pentru vânzarea, în condiţii misterioase, a unui bun public. Rămâne de văzut dacă Procuratura Generală va investiga legalitatea tranzacţiei şi dacă va urmări ca prevederile „acordului secret” să fie respectate.

P.S.
În „Monitorul Oficial” din 21 noiembrie a.c. - deci, la trei zile de la privatizarea terenului - a fost publicat următorul anunţ: „SC „Best Travel” SRL îşi schimbă denumirea în Întreprinderea cu Capital Străin „Best Travel” SRL”. Cine este investitorul străin? Nu cumva una din companiile lui Zdeněk Zbytek, prietenul şefului statului? Valeriu Volcov, directorul „Best Travel”, a refuzat categoric să ne spună cu cine s-a asociat, iar Camera Înregistrării de Stat va documenta noile modificări statutare ale companiei în decurs de două-trei luni. Vom reveni…

Acest articol a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru R. Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorului şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Maşini de lux, furate din UE pe străzile Chişinăului

Un grup de moldoveni plecaţi peste hotare s-au specializat în furturi de mijloace de transport de lux şi camioane. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), timp de un an aceştia au furat din Franţa, Germania şi Italia 114 autoturisme pe care le-au transportat în R. Moldova reuşind să treacă nestingheriţi graniţa.

Timp de un an gruparea din care făceau parte opt moldoveni cu vârste între 21 şi 37 de ani au făcut avere pe seama posesorilor de maşini luxoase şi TIR-uri din Franţa, Germania şi Italia. Potrivit lui Lilian Levandovschi, inspector superior pentru cazuri excepţionale a Direcţiei poliţiei criminale din cadrul Departamentului Servicii Operative a MAI, aceştia activau după o schemă bine determinată. Mai întâi făceau lista persoanelor care deţineau astfel de vehicule, iar după ce primeau comanda pentru un anumit tip de camion, îl furau. Ulterior, hoţii completau certificatele de proprietate în alb, obţinute pe căi ilegale în străinătate, transportau camioanele în R. Moldova prin port sau pe cale terestră. Poliţia susţine că suspecţii au reuşit cu uşurinţă să ducă în eroare poliţiştii de frontieră. „Hoţii au încărcat camioanele cu peşte sau banane cu scopul ca să scape uşor şi rapid de controalele minuţioase de la graniţă. Fiind considerate produse uşor alterabile, vameşii nu puteau reţine pentru mult timp transportul. De aceea, se verifica mai mult provenienţa mărfii decât a camioanelor”, a spus Lilian Levandovschi.
Ajunse în Moldova, alţi membri ai grupării au înmatriculat maşinile pe numele cumpărătorilor moldoveni. Un TIR furat era vândut în R. Moldova cu circa 40.000 euro, iar o maşină de lux la un preţ aproape de cel real. Însă, au fost vândute tiruri şi în spaţiul CSI cu circa 60-70.000 de euro. Potrivit poliţiei, venitul obţinut în urma tranzacţiilor este de circa 5 milioane de euro. Pe parcursul unui an gruparea a reuşit să aducă pe teritoriul R. Moldova 114 maşini furate. Până în prezent organele de drept au recuperat 15 vehicule. Cei opt moldoveni au fost reţinuţi în flagrant, actualmente fiind în arest. „Poliţia încearcă să depisteze toate persoanele şi structurile implicate în furtul de autoturisme. Deocamdată nu putem să ne pronunţăm pe marginea implicării angajaţilor de la serviciile de înmatriculare a maşinilor furate, fiindcă se derulează ancheta”, a mai spus Lilian Levandovschi.

Primul interviu on-line!

Zilele trecute am acordat primul interviu on-line. Puteţi să-l citiţi accesând linkul: http://lilianaarnautu.blogspot.com/

Va doresc tuturor La mulţi ani!